“Când nu mai eşti copil, ai murit de mult.” (Constantin Brâncuşi)
Pe foarte mulți dintre noi, atunci când vorbim despre copilărie, ne cuprinde o stare de melancolie. Aceasta a fost și va rămâne în mintea noastră o perioadă a vieții în care lucrurile erau simple, lipsite de răutate, motiv pentru care ne vom aduce mereu aminte cu drag de aceste momente.
“Jocul și joaca” erau cuvintele de ordine ale acestei perioade frumoase din viața fiecăruia dintre noi. A fi copil înseamnă a-ți păstra bucuria și puritatea privirii interioare, dar și exterioare. Așadar, copilăria nu este numai o vârstă biologică, ci şi o stare de spirit. A fi copil nu înseamnă neapărat a fi infantil, ci înseamnă a privi lumea cu ochi plini de bucurie şi de curiozitate.
Dar, din păcate, nu toți copiii se pot bucura de inocența și puritatea pe care această minunată vârstă o oferă. Situația delicată cu care se confruntă acești copii, poate influența în mod negativ atât dezvoltarea lor personală, cât și profesională.
În sprijinul acestor copii vine Fundația Solidaritate și Speranţă – filiala Săvinești, care în parteneriat cu Centrul social – educativ „Popasul Iubirii Milostive”, care aparține Parohiei ”Sf. Voievozi” din Săvinești, a derulat în perioada iulie 2014 – februarie 2015, proiectul „Dezvoltare comunitară prin educație și cultură”, finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014.
Scopul acestui proiect este sprijinirea unui număr de 87 de copii proveniți din familii vulnerabile din comuna Săvinești, activitățile principale fiind acordarea zilnică de hrană gratuită și organizarea de activităţi educativ-recreative.
“Chiar dacă s-a încheiat în luna februarie, acest proiect are o continuitate, în sensul că activitățile de tip after-school se desfășoară și în prezent; astfel, în cadrul Fondului ONG a fost acceptat un nou proiect, care vine să dezvolte proiectul precedent, prin înființarea unui centru comunitar la Școala Veche din Săvinești”, ne informează Brîndușa Albert, coordonator proiecte sociale, în cadrul Fundației Solidaritate și Speranță – filiala Săvinești.
Rafael-Andrei B. este unul dintre copii asistați social din Săvinești, care locuiește împreună cu bunica și fratele său mai mic. Are o relație foarte bună cu bunica sa, “pe care o iubește foarte mult”, ne-a relatat micuțul. În timpul liber îi place să citească, să se joace pe calculator sau la play-station. Când vremea este prielnică, se joacă cu prietenii prin împrejurimi, cu care se înțelege foarte bine: “Cătălin este cel cu care mă înțeleg cel mai bine; avem aceleași preocupări, atât la școală, cât și în timpul liber”, ne-a povestit școlarul.
Este un copil isteț, îndrăzneț, dar sensibil. Îi place sportul și matematica, motiv pentru care s-a clasat pe primele locuri, în cadrul concursului organizat în luna ianuarie, de către Fundația Solidaritate și Speranță – filiala Săvinești.
Astfel, în cadrul programului de after-school: „Ne pregătim pentru viitor”, elevii claselor a doua și a treia din cadrul Școlii Gimnaziale „I. Gervescu” din Săvinești au fost ˝provocați˝ să participe la un concurs de aritmetică.
“Îmi place foarte mult la after-school; aici am ocazia să aprofundez cunoștințele de matematică; acum facem fracții, care sunt puțin mai grele, dar cu ajutorul Andrei o să descifrăm tainele noii materii; aici învățăm lucruri interesante, iar vinerea avem parte și de timp liber, în care putem să ne jucăm, să socializăm”, ne-a mărturisit micuțul Rafael.
Mai mult, acesta este pasionat și de geometrie. Nu mică ne-a fost mirarea atunci când, într-o după amiază, înaintea începerei programului de after-school, l-am surprins desenând forme geometrice (pătrat, cerc, romb, triunchi, etc).
Programul zilnic a lui Rafael include și vizita la Centrul social-educativ “Popasul Iubirii Milostive”, al Parohiei “Sfinții Voievozi” din Săvineşti, unde, alături de alți 86 de copii asistați social, beneficiază de o masă caldă gratuită: “mâncarea mea preferată este tocana de legume și orezul cu ciuperci; iar ca desert îmi plac gogoșile pregătite de doamnele de aici; vin în fiecare zi cu drag; mâncarea este gustoasă; le mulțumim doamnelor că au grijă de noi și ne răsfață”.
Întrebat dacă s-a gândit ce profesie dorește să îmbrățișeze pe viitor, acesta ne-a spus că vrea să devină polițist, fiindcă aceștia: “protejează cetățenii, îi apără de hoți și veghează la liniștea semenilor noștri”.
Povestea de viață a micuțului Rafael, pe care am așternut-o pe hârtie în rândurile de mai sus reliefează situația tristă cu care se confruntă societatea actuală. În ciuda faptului că provine dintr-o familie vulnerabilă, iată că Rafael, la fel ca mulți copilași, nu și-au pierdut speranța și nici zâmbetul de pe buze.
Alexandra Gîrbea
