”Troița este o mărturisire concretă într-un spațiu al recunoștinței”

Viața parohiei Noiembrie 10, 2015

Biserica ortodoxă îl prăznuieşte la data de 9 noiembrie pe Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul, un sfânt al zilelor noastre.

Pentru credincioşii Parohiei ”Sfinții Voievozi” din Săvinești, prăznuirea Sfântului Nectarie este un adevărat popas duhovnicesc. Frumuseţea acestei sărbători este sporită şi de faptul că în parohie există o troiţă ocrotită de Sfântul Nectarie.

Fiecare troiță din Parohia Săvinești 2 are o poveste emoționantă în spate, ca și cea a familiei Maria Baghiu și a fiicei sale, Irina Pușcalău. Dorința de a avea urmași, de a-și împlini sentimentul de mamă, i-a purtat pașii Irinei către racla Sfântului Nectarie de la Eghina, care i-a ascultat rugăciunile și i-a dăruit o minunăție de copil, Nectarie, plin de energie și zâmbet, care încunună toate realizările familiei.

”Pe Sfântul Nectarie l-am cunoscut în paginile unei reviste în anul 2007, un an foarte dificil pentru mine și familia mea deoarece, mămica primise un diagnostic dur din partea medicilor, iar eu, pe de altă parte, aflasem de la medicii pe care-i consultasem că nu pot avea urmași. Nu pot descrie în cuvinte ceea ce am simțit în acele zile … însă, întâlnirea cu Sfântul a fost ca un balsam și o încurajare pentru sufletele noastre. Vizita mea și a soțului meu, în același an, acasă la Sfânt, în insula Eghina, a subliniat o dată în plus ceea ce am trăit atunci când citisem despre el: sentimentul de siguranță și bucuria de a găsi pe cineva foarte drag și foarte apropiat, care ne va purta de grijă, îmi invadaseră sufletul. M-am rugat atunci la racla Sfântului, cu cuvinte puține și simple, pentru rezolvarea problemelor ce ne umbreau existența și iată că, ”Bunicuțul” cum i se mai spune, a devenit pentru noi ”Tăticuțul” cel drag, bun și darnic. Dumnezeu a lucrat prin Sfântul Nectarie într-un chip minunat în viața noastră: eu împreună cu soțul meu am devenit părinții unui băiețel perfect sănătos, care-i poartă numele Sfântului Nectarie, iar mămica a trecut foarte ușor peste etapele bolii, dobândind ”tămăduirea sufletească”, și-a văzut visul de a deveni bunică și înainte de a adormi, întru nădejdea Învierii, a construit în anul 2013 o troiță, în cinstea Sfântului Nectarie, ca semn de recunoștință pentru toate darurile primite”, mărturisește Irina Pușcalău, fiica Mariei Baghiu, ctitorul troiței.

Slujba de sfinţire a troiței s-a oficiat la 18 august 2013, de către părintele paroh Petru Munteanu însoțit de un sobor de preoți, părintele Ioan Roncea, părintele Roman Ceachir, precum și părintele Mihai Meraru.

După slujba de hram, săvârșită de părintele paroh Petru Munteanu și preotul Ceachir Roman de la Parohia Zănești III, părintele paroh a adresat un cuvânt celor prezenți:

”În parohia noastră este sărbătoare mare, a credincioșilor noștri care au fost binecuvântați de Dumnezeu cu o troiță, o troiță care poartă hramul Sfântului Cuvios Nectarie de la Eghina. Troița este o mărturisire concretă într-un spațiu al recunoștinței. Spațiul recunoștinței a făcut posibilă prezența acestei troițe și iată cum: troița pleacă de la o sfântă icoană adusă la biserică pentru sfințire, icoana unui sfânt, a Maicii Domnului sau a Domnului nostru Iisus Hristos. Ea fiind sfințită, credinciosul o duce acasă și se roagă ei, către răsărit, cu credință și recunoștință către Bunul Dumnezeu, iar Dumnezeu îi îndeplinește rugăciunea și credinciosul, în această stare de recunoștință, scoate sfânta icoană în drum, pentru a mărturisi celorlalți cât bine i-a făcut Dumnezeu. Deci, troița este o icoană scoasă afară din casă, după care este așezată sau îmbrăcată într-o construcție, un loc de recunoștință, pe lângă care, trecând credincioșii mărturisesc și ei mila și iubirea lui Dumnezeu. Troița se așează la răspântie, dar dumneavoastră vă întrebați unde este răscrucea, pentru că vedem drumul drept. Există o răscruce pe verticală, care unește cerul cu pământul. Troița aceasta leagă cele două dimensiuni, una verticală și cealaltă orizontală, care ne leagă pe noi, pe toți”, a menționat părintele Petru Munteanu .

În încheierea cuvântului său, părintele paroh i-a felicitat pe ctitorii troiței, dar și celorlalți credincioși care se îngrijesc de ea, aducând flori alese, care ne amintesc de Grădina Raiului, dar nu în ultimul rând i-a urat un sincer ”La mulți ani!”, micuțului Nectarie Olivian Pușcalău.

Popasul duhovnicesc se termină cu agapa frățească la care sunt invitați toți credincioșii veniți să aducă prinos de recunoștință Sfântului Nectarie.

Sfântul Nectarie îi ajută pe cei îndureraţi care caută sprijin, ocrotire, tămăduire. Este un taumaturg al zilelor noastre, cunoscut ca vindecător de cancer şi alte boli grave. Este grabnic ajutător femeilor la naştere, dar şi celor care nu pot să rămână însărcinate.

Sfântul Nectarie s-a născut în 1846, în Silivria Traciei (lângă Constantinopol). A studiat teologia la Constantinopol, a fost învăţător în Insula Hios, a fost mitropolit de Pentapole, o veche eparhie ortodoxă din Libia superioară. La Atena a fost predicator, profesor şi director al unei şcoli teologice, până în anul 1894.

Între anii 1904-1907 a construit, cu ajutorul multor credincioşi şi ucenici, o mănăstire de maici în Insula Eghina din apropierea Atenei, unde s-a şi retras. A ajutat şi s-a rugat pentru bolnavi şi săraci.

Brîndușa Dediu