Dintotdeauna poporul român a fost creştin, iar sentimentul său religios s-a materializat prin dăruirea jertfelnică cu care şi-a ridicat sfintele locaşuri de închinare. Pe lângă biserici, o categorie aparte, a acestor locuri consacrate unde românul aduce slavă lui Dumnezeu, o constituie troiţele. În vremurile vitrege care s-au abătut peste el de-a lungul istoriei, poporul român ar fi fost sortit dispariţiei dacă nu ar fi rămas tare în credinţa sa.
Din punct de vedere etimologic cuvântul „troiţă”, provine din slavul „trojka”, ceea ce duce cu gândul la monumentul creştin, arhetroiţă, a cărei imagine privită cu evlavie de către strămoşii noştri, i-ar fi influenţat pe slavii care-i priveau închinându-se, să o asocieze cu Sfânta Treime. Ceea ce numim cu termenul generic „troiţă“ (înţeles în tot cuprinsul spaţiului românesc), zonal poartă alte denumiri, precum: „cruci la răscruci“ (în nordul Moldovei), „răstigniri“ (în Maramureş), „icoane“ (în Vâlcea), „rugi“ (în ţinutul Pădurenilor), „lemne“ (în documentele mai vechi), „cruci“ (în Transilvania şi Oltenia).
Un grup de tineri din București și Piatra Neamț, membri ai Asociației ”Neamunit” și ProVita București, la inițiativa domnișoarei Vasilica Atomei din Piatra Neamț, a dăruit Centrului Social-Educativ „Popasul Iubirii Milostive” și locuitorilor comunei Săvinești, o troiță închinată celor care au slujit, apărat și mărturisit credința neamului românesc, martirii temnițelor comuniste.
La cele 26 de troiţe care se regăsesc în Parohia „Sfinții Voievozi” și care vădesc cinstirea deosebită pe care a acordat-o mereu creștinul săvineștean principalului semn creştin, se mai ridică semeață una. La intersecţii, precum şi la ieşirile şi intrările din sat, se întâlnesc troițe pentru ca omul care iese din spaţiul familiar și nu numai să se închine şi să rostească o rugăciune pentru sprijin, iar la întoarcere să spună o rugăciune de mulţumire pentru ajutorul dat.
Sfinţirea unei troiţe este un moment important în viaţa comunităţii. De obicei, sfinţirile se oficiază la ora prânzului, sâmbăta, duminica sau într-o zi de sărbătoare, de preotul satului sau de un sobor de preoţi. Astfel, sâmbătă, 26 martie 2016, părintele paroh Petru Munteanu, avându-i alături pe tinerii păstrători ai tradiției neamului românesc, a oficiat slujba de sfințire a troiței, care poartă hramul Duminicii Tuturor Sfinților.
Părintele paroh le-a mulțumit tinerilor pentru inițiativa avută și le-a urat ca Bunul Dumnezeu să-i aibă în paza Lui.
După săvârșirea slujbei de sfințire, rând pe rând, ctitorii troiței au adresat cuvinte de mulțumire către Bunul Dumnezeu, pentru că I-a ajutat să ducă la bun sfârșit lucrarea. Troița a fost realizată, sculptată de domnul Ion Vasiliu, care își dorește să ajungă la numărul 100 de troițe construite.
”Membrii Asociaţiei Neamunit au mai ridicat două troițe până acum, una în Piatra Craiului și cealaltă la Doboi (Harghita). Astfel, mi-am zis că îmi doresc să înalț si eu una în Moldova. Părintele Petru Munteanu mi-a răspuns că si el dorește să construiască una la centrul social. Ne-am potrivit în dorință și m-am apucat de treabă. L-am sunat pe colegul nostru, Ion Vasiliu, care a răspuns pozitiv, după care am mai găsit câteva persoane care au dorit să contribuie cu câte puțin. Ionică a muncit cel mai mult, eu l-am ajutat la vopsitul troiței. Le mulțumesc tuturor celor care mi-au fost alături, pentru că fără ajutorul vostru nu aș fi reușit: Ion Vasiliu, Alexandra Buruiană, Florin Voiculescu, Simona Voiculescu, Coca Ștefan, Simona Stănoi, Florin Macovei, Cristina Milea, Cristian Măndița, Ștefania Horciu, Vasile Radu, Gabriel Cristodum, chiar dacă nu sunt prezenți toți, astăzi, aici”, a evidențiat Vasilica Atomei, inițiatoarea acestui proiect.
”Ne-a ajutat Bunul Dumnezeu să fim astăzi aici și să-i pomenim pe cei care nu mai sunt printre noi, pe cei care au dus numele de creștin mai departe și care ne-au arătat calea pe care trebuie să mergem. Sper ca mulți dintre noi să reușim să facem, măcar, o mică parte din ceea ce au făcut ei, cu ajutorul Bunului Dumnezeu” a spus tânărul Florin Voiculescu.
”Este meritul Vasilicăi și al lui Ion, noi am venit din București să fim alături de ei să aducem un omagiu martirilor neamului românesc”, a menționat Cristina Milea.
”Este a treia troiță pe care am lucrat-o, dar până la 100 mai am de lucru”, Ion Vasiliu, meșterul care a dat contur troiței.
”Ceea ce fac eu fac toți, sănătoși să fim și să le putem duce la capăt pe toate, restul este rânduială de la Dumnezeu. Să ne rugăm și să le mulțumim celor care au murit pentru noi, care ne-au dat posibilitatea să ne exprimăm astăzi liber. Datorită lor suntem ceea ce suntem astăzi, acesta este adevărul și trebuie să-l ducem și noi mai departe”, Ștefan Nicolae de la ProVita Bcurești.
”Mă bucur că am ajuns aici și pot doar să spun că trebuie să ne reunim mai des așa, și să ne urmăm calea”, a spus Florin Macovei.
”Eu vreau să vă mulțumesc că sunt astăzi aici, alături de dumneavoastră, mulțumesc Vasilica, că ne-ai chemat, iar pentru ceea ce ai făcut să-ți dea Dumnezeu sănătate”, Simona Voiculescu.
”Mă bucur că am acceptat invitația de a veni aici, vă mulțumim că ne-ați primit și sper să ne mai vedem și cu alte ocazii”, Ștefan Coca.
”Mă bucur din suflet că suntem toți aici și mulțumesc tuturor care au făcut posibilă ridicarea acestei troițe și că n-au uitat de cei care cu adevărat contează. Mă bucur când văd că oamenii vorbesc prin fapte și nu prin vorbe, cred că asta contează cel mai mult. De acum înainte să vorbim doar prin fapte, pentru că, cuvintele sunt de prisos dacă nu sunt întărite și de fapte”, Simona Stănoi.
”Mulțumim lui Dumnezeu că I-a dat acest gând Vasilicăi, mulțumim și celor care efortul nu se vede, dar au contribuit cu un bănuț, să le dea Dumnezeu sănătate. Îmi doresc să ne mai unim, să mai construim, pentru ca cei care trec pe lângă aceste troițe să facă o cruce, să spună o rugăciune și să le fie de folos”, Radu Vasile.
Potrivit credinţei populare, troiţele, aceste forme arhitectonice ale artei ţărăneşti erau amplasate la intersecţiile drumurilor, pentru ca drumeţul care se opreşte, se închină şi rosteşte o rugăciune în faţa ei, să apuce pe drumul cel bun, sub călăuzirea Domnului.
Brîndușa Dediu
